Mediatorul. nu este un judecător, nu ia decizii şi nu impune nicio o soluție părţilor implicate în procesul de mediere.

Mediatorul este un profesionist care îi ajută pe cei implicați în conflict să discute între ei, astfel facilitând obţinerea unei soluţii reciproc acceptate. Mediatorul gestionează şedinţa de mediere, rămâne neutru şi imparţial pe toată durata procesului de mediere.

Relaţia dintre mediator şi părţi are la bază, încrederea, cinstea, probitatea morală şi profesională a mediatorului.

Mediatorul este neutru şi imparţial. Atitudinea sa este egală faţă de toate părţile implicate în mediere, acesta nu poate divulga în niciun mod şi pentru niciun motiv informaţiile de care ia la cunoştinţă în timpul medierii .

Mediatorul este independent faţă de dispute, de părţile conflictuale, precum şi faţă de orice entitate care ar putea avea interese în cauzele în care are loc medierea.

Mediatorul îşi va desfăşura activitatea de mediere la standarde egale, nediscriminatorii, indiferent de calitatea, naţionalitatea, originea etnică, limba, religia, apartenebţa politică, etc ale parţilor participante în procesul de mediere.

 

Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale amiabilă, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor.

Medierea se bazeaza pe încrederea pe care parţile o acordă mediatorului, ca persoana aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi durabile.

Activitatea de mediere se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială.

Medierea poate avea loc între două sau mai multe părţi.  Acestea au dreptul să îşi aleagă în mod liber mediatorul. Medierea se poate realiza de către unul sau mai mulţi mediatori.

Persoanele fizice sau persoanele juridice au dreptul de a-şi soluţiona disputele prin mediere atât în afara, cât şi în cadrul procedurilor obligatorii de soluţionare amiabilă a conflictelor prevazute de lege.

Medierea reprezintă o activitate de interes public. Organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilitaţii şi a avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.

Medierea poate fi folosita în rezolvarea oricăror tipuri de dispute dacă sunt îndeplinite următoarele conditii: 

• disputa sa privească doar drepturile negociabile ale părţilor, drepturi personale, cele pentru care părţile nu pot dispune nu pot face obiectul medierii.
• părţile sunt de acord să-şi rezolve conflictul prin mediere cu ajutorul mediatorului

Medierea vs Instanţa de judecată
Colaborativă Confidenţială Bazata pe interese de scurtă şi lungă durată Soluţia dată de parţi va fi întotdeauna respectată şi acceptată de ambele parţi Păstrarea unui minim relaţional Toate părţile sunt câştigătoare Este mai rapidă Este alternativa corectă şi complementară a procedurii judiciare	Adversarială Publică Bazată pe drepturi Soluţia dată de un reprezentant al legii va fi mereu contestată de partea care a pierdut Distrugerea relaţiilor de lungă durată Unele părţi câştigă, altele pierd Durează mai mult Poate fi degrevată de disputele unde parţile pot si vor să negocieze

Medierea este reglementată prin legea 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, modificata si completata prin legea 370/2009; O.G. 13/2010 pentru transpunerea Directivei UE 2006/123/CE; prin legea nr. 202/2010 şi Legea 115/2012.